Poiana cu narcise de la Tecsesti – Muntii Trascau

Luna mai este o lună fabuloasă pentru florile de primăvară la munte. Dacă în zonele mai joase deja se simte apropierea verii, sus la altitudine poți întâlni la începutul lunii brândușe iar la mijlocul lui mai, în funcție de vreme și locație înflorirea frumoaselor narcise.

Anul acesta le-am căutat tot în Munții Apuseni, dar în Masivul Trascău de această dată, la Piatra Cetii

Piatra Cetii arată exact așa cum și sugerează numele, ca o piatra de calcar ce se înalță deasupra văii Galdei. Există mai multe variante de a ajunge pe vârf, mai lungi sau mai scurte în funcție de unde vi sau ce anume vrei să vizitezi.

Noi am aleas un mixt de trasee pentru că ne-am propus să ajungem pe Piatra Cetii dar și în satul Tecșești, unde se poate admira spectacolul narciselor în perioada aceasta, dar fără a face el mai lung treseu ce vine dinspre Cheile Râmețului, dar nici cea mai scurtă variantă, care ar fi presupus urcarea cu mașina pe drumul neasfaltat până la Tecșești.

De la Teiuș am părăsit drumul european către Galda de Sus, apoi Poiana Gălzii pe un drum ce traversează câmpuri de culoarea soarelui de primăvară, câmpuri de rapiță și de grâu de un verde crud. Am trecut prin câteva sate ce păreau invadate de flori de liliac și în cele din urmă am intrat pe valea Galdei. Am urmat de-alungul văii marcajul cu bandă roșie până am găsit foarte ușor intrarea în traseu, pe partea dreaptă a drumului.

Primul sector al traseului ce urmărește acest marcaj, bandă roșie, urmează linia unui pinten de munte, prin pădurea de-abea înverzită de fag, oferind de două ori, o dată la început, a doua oară mai aproape de curba de nivel, la intersecția mai multor trasee, ocazia de a admira Piatra Cetii.

După aproximativ 1 h, ne-am intersectat cu maracjul triunghi roșu, ce venea dinspre Cetea și Băile Romane. Noi am luat-o în direcția opusă, spre Piatra Cetii și Tecșești. Din acest loc, ce arată de sus ca și o șa pe conturul muntelui, urmează partea cea mai abruptă a drumeției, având și câteva porțiuni ce nu sunt foarte bine marcate sau indicate, dar cu puțină atenție se poate trece de acest sector.

La intersescție de trasee

Traseul pare că merge de-a dreptul în sus, din piatră în piatră, dar partea cea mai frumoasă a fost peisajul ce se deschidea către valea Mureșului și peticele de câmpuri colorate. Aici am găsit primele narcise, destul de puține, părând timide ca prezență pe versantul muntelui, dar după câteva minute am găsit din ce în ce mai multe și întreg versantul părea acoperit de steluțe albe. Le-am admirat și ne-am bucurat de parfumul lor, apoi ne-am grăbit să terminăm urcarea pentru a savura picnicul ce l-aveam pregătit.

Narcise pe Piatra Craivii

Pe ultima porțiune de urcare am găsit din ce în ce mai multe narcise, neînflorite încă, dar cu siguranță acum sunt în floare, zâmbind soarelui.

Vârful Piatra Cetii este jumătate în pădure, jumătate într-o poieniță acoperită parțial de arbuști, care acum primăvara lăsă totul la vedere, dar vara probabil e mai dificilă orientarea.

Am încercat cât de mult să ocolim narcisele neînflorite, cu mii de boboci pentru a lua picnicul sub un soare arzător.

Dacă într-o parte panorama este blocată de copaci, în celălate direcții poți observa o imagine spectaculoasă spre valea Mureșului și spre vârfuri ale munților Trascău. Cel mai apropiat dar și cel mai interesant este Piatra Craivii, ce pare o creastă abrupta agățată deasupra pădurii.

Cheile Râmețului văzute dinspre Tecșești

Din acest punct al traseului, poteca este într-o continuă coborâre, pe o porțiune mai puțin marcată, care vara datorită vegetației probabil este un pic mai greu de găsit, dar nu imposibil. Ea continuă pe un sector scurt de stânci, apoi cu pădure până când se ajunge într-o frumoasă poiană decorată în perioada aceasta cu Ciuboțica Cucului. De aici am avut probabil una dintre cele mai frumoase priveliști, Cheile Râmețului încadrate de munți ca într-un tablou pictat.

Din poieniță până în sat, în Tecșești nu am făcut mai mult de 15 minute, ajungând într-un cadru parcă desprins din cărțile poștale cu peisaje alpine. Case tipice de munte, văcuțe păscând senine pe pajiștile verzi și copaci înfloriți.

Livada înflorită din Tecșești – Piatra Cetii pe fundal

Aici am căutat poiana cu narcise știind că acesta este locul cu cele mai multe flori, semnalizat pe hartă, dar noi nu le-am găsit înflorite, ci doar îmbobocite.

Dar de departe aici erau cele mai multe din câte am văzut în întreaga zi. Ele se află în livada unei dintre casele din Tecșești, chiar unde se află indicatorul cu intersecția traseelor.

Nu am găsit narcisele înflorite, dar am întâlnit niște localnici minunați, cei care au livada cu narcise. Ne-au primit în ograda lor, unde n-am fost singuri, defapt toți drumeții care treceau pe uliță păreau că neapărat făceau o oprire și la acești localnici pentru apă și o vorbă bună.

După ce ne-am rehidratat și socializat un pic, am pornit pe ultima bucată a traseului ce urmărește un pârâu prin pădure până la drumul de asfalt unde ne-am încheiat circuitul.

Livada cu narcise de la Tecșești